Alimentele cu continut mare de antioxidanti trebuie sa constituie baza elementelor nutritive pe care le luam din surse exterioare, cu atât mai mult cu cât în hrana mai exista, în afara antioxidantilor, si alte substante care ne pot proteja împotriva bolilor.
Mai întâi, pentru a ne obisnui sa estimam continutul antioxidant maxim potential al hranei, sa vedem care alimente sunt bogate în antioxidanti:- alimente bogate în betacaroten: cartofi, morcovi, pepene galben, dovleac, nuci, spanac, broccoli, patrunjel, mango, papaya, alge, batate, caise.
- alimente cu continut ridicat de vitamina C: acerola (fruct din India de vest, asemanator cu ciresele), patrunjel, orz verde, ardei, broccoli, capsuni, conopida, grapefruit, guava, kiwi, lamâie, mango, mure, papaya, pepene galben, portocale, rosii, sparanghel, varza de Bruxelles.
- alimente bogate în vitamina E: alune, batate, ciocolata, floarea soarelui, grâu (inclusiv germeni si grâu încoltit), migdale, porumb.
Al doilea pas îl constituie evaluarea impactului pregatirii termice si al altor procedee de preparare a hranei asupra continutului de antioxidanti; în general, cantitatea de antioxidanti poate fi redusa de factori ca: aditivii alimentari, expunerea la oxigen, expunerea la lumina, expunerea la caldura sau la temperaturi mari (cele mai bune metode de preparare a alimentelor, astfel încât sa se pastreze antioxidantii sunt: la cuptor, în aburi sau prin prajire usoara).
Câteva recomandari pentru pregatirea si pastrarea alimentelor:
- evitati produsele vestede
- nu exagerati atunci când curatati, maruntiti, taiati, spalati sau înmuiati legumele si fructele
- evitati folosirea în exces a apei în timpul prepararii
- evitati folosirea în exces a temperaturilor ridicate în timpul gatitului; fierberea timp îndelungat, alte metode prelungite de preparare, expunerea alimentelor la flacara sau fum, cum ar fi la gratar sau la foc în aer liber, pot distruge antioxidantii; aceste metode pot, de asemenea, stimula schimbari chimice nedorite în hrana si producerea de radicali liberi în exces
- folositi la gatit apa în care ati fiert legumele, în ea se vor pastra antioxidantii
- nu pastrati mai mult de o zi la frigider alimente gata pregatite
- depozitati hrana gatita în recipiente cu aer putin
- nu încalziti din nou preparatele din legume sau zarzavaturi deja gatite
- evitati sa pastrati alimentele încalzite mai mult de 30 de minute înainte de a le servi
- nu cumparati produse gata taiate
- nu pastrati produsele proaspete în frigider mai mult de câteva zile
Model de meniu pentru o zi:
(alimentele care îl alcatuiesc contin 1.120 mg de vitamina C, 36.085 UI de betacaroten si 109 UI de vitamina E, adica aproximativ cantitatea recomandata zilnic)
Mic dejun: suc de portocale, fulgi de cereale si germeni de grâu, stafide, iaurt simplu, capsuni proaspete.
Prânz: suc cocteil de fructe cu boabe, portofel de aluat umplut cu broccoli, conopida si brânza, salata cu paste, suc de rosii.
Gustare de dupa-amiaza: fruct de kiwi proaspat.
Cina: salata de spanac proaspat si rosii cu seminte de floarea soarelui, condimente, fara ulei, morcovi înabusiti, orez brun, salata de fructe (pepene verde, pepene galben si mandarine).
Gustare de seara: suc de portocale, baton si unt.
Alte procedee antioxidante:
Postul negru
Postind una sau doua zile pe saptamâna, îi oferim corpului timpul necesar pentru a elimina cu eficienta toxinele acumulate din alimente si pentru regenerarea anumitor functii si procese ale sale. Când vorbim despre post ne referim la postul negru, tinut doar cu apa, a carei folosire este obligatorie pentru a evita deshidratarea corpului si blocajul renal. Daca postul este mai îndelungat, revenirea la alimentatia obisnuita trebuie facuta gradat, în acelasi numar de zile cât a durat si postul, începând cu supe foarte diluate, în care s-au fiert anumite legume sau cereale (de obicei morcov si orez).
Stiintific, se atesta ca omul poate trai fara hrana circa 100 de zile, rezervele interioare fiindu-i suficiente pentru aceasta, cercetari stiintifice recente aratând ca postul are inclusiv puternice virtuti antioxidante. Practic, putem spune ca postul actioneaza la nivelul tuturor structurilor fiintei, începând cu cele subtile si, prin rezonanta, pâna la cele fizice.
Cura cu struguri
În sâmburii de struguri se gaseste proantocianidina, compus ce face parte din clasa flavonoidelor si având un rol important în combaterea directa a radicalilor liberi, cresterea vitalitatii si a rezistentei fata de atacurile agentilor mutageni(cancerigeni) si redarea tineretii. Concentratiile cele mai crescute sunt prezente în sâmburii de struguri negri, extractul din sâmburi de struguri negri fiind unul dintre cei mai puternici antioxidanti.
Este benefic sa se realizeze o cura de struguri (fara a mai consuma nimic altceva) timp de 10 zile minim (se poate prelungi pâna la 21 de zile, în bolile cronice). Se vor consuma 4 kg de struguri pe zi. Acest regim este contraindicat în diabet. Modul de realizare a curei cu struguri este prezentat mai detaliat în lucrarea Enciclopedia terapiilor naturiste de vindecare a cancerului, de Gregorian Bivolaru.
Cura cu suc de orz verde
Orzul verde contine superoxid-dismutaza (SOD), o enzima proteica activa, în proportie de 2000 micrograme SOD (superoxid-dismutaza) activ, la o portie de 2 g pudra de orz verde. SOD este unul dintre antioxidantii endogeni, cu un efect deosebit în inactivarea radicalilor liberi oxidril, vindecarea bolilor, revitalizarea organismului si în încetinirea procesului de îmbatrânire. Orzul verde este cea mai bogata sursa de SOD cunoscuta pâna în prezent. Modul de preparare a sucului de orz verde este prezentat în lucrarea Alimentatia în practica yoga, de Dan Bozaru.
Folosirea plantelor cu proprietati antioxidante:
Oregano (Origanum vulgare), busuioc (Ocimum basilicum), maghiran (Majorana hortensis), dafin (Laurus nobilis), cimbru (thymus vulgaris), cimbrul de munte (satureja montana), marar (Anethum graveoles), rozmarin (Rosmarinus officinalis), salvia (Salvia officinalis), cuisoare (Eugenia caryophyllata), scortisoara (cinnamonum zeylanicum), ghimbir (zingiber officinalis), coriandru (Coriandrum sattivum), patrunjel (Petroselium arvense), chimen (Carum carvi), fenicul (Foeniculum vulgare), turmeric (Curcuma longa), brusture (Aratium lata), ceaiul verde (Green Tea), usturoiul (Allium sativum), harpagofitum (Harpagophytum procumbens), buruiana de 5 degete (Potentilla tormentilla), amalaki (Emblica officinalis), rooibos (Aspalathus linearis), etc.
Dupa cum observam, multe din plantele mentionate pot fi utilizate în prepararea alimentelor, pentru a spori savoarea acestora. Cunoscând si acest secret al lor, de diminuare a stresului oxidativ, veti putea utiliza plantele mentionate mai sus cu mai mult interes, dar si cu atentie, fara a exagera.
Exercitiile fizice
Exercitiile fizice sunt necesare pentru sanatate si longevitate. Fara exercitii fizice practicate regulat, apararea interna a organismului împotriva radicalilor liberi, cu tot efortul antioxidantilor endogeni naturali, poate deveni prea fragila pentru a beneficia în întregime de efectul suplimentelor, persoanele sedentare fiind mai predispuse la îmbolnaviri.
| < Anterior | Următor > |
|---|
